Te văd cum mă priveşti

prin gratii de geamuri stropite

de ploaie ce curge

pe trupul meu rece.

Şi poate,

odată cu ziua ce vine,

vei trece şi tu pe la mine

să bem o cafea

în ceaşca mea.

Te rog să nu uiţi ce mi-ai zis,

că oamenii mereu mint

şi fluturii mereu zboară

de dimineaţă.

Culori închise,

miros a tine,

a ceea ce eşti tu pentru mine.

Zboară-mi alături

cu aripi de înger deschise,

plonjăm peste arii extinse,

şi ne gândim la-nainte.

Te vreau.

Nu pot spune ce simt

pentru că dorm

scriu asta în somn.

Păpuşa stă lângă mine,

se uită-nspe tine.

Adio zâmbet neafişat,

imaginat.

Pot să văd în ochii-ţi tristeţea

plecării ceasurilor viitoare.

Ardoarea găsirii iubirii mă face să uit

ce-am spus.

Te vreau lângă mine!

Nu uiţi ce ţi-am spus?

Reclame