Category: Proza



De fiecare data cand ma plimb pe holurile liceului, vad felurite fetiscane citind din scoarta in scoarta reviste in genul celor mentionate anterior. Horoscopul, testele si articolele despre fashion sunt cele mai citite.

Le vad cum stau cu partea dorsala lipita de aluminiu caloriferelor incinse, cu suncile proeminente iesind din blugii cu 5 marimi mai mici, cu bluzitete lor scurte si pline de strasuri, citind revistele respective, adunate-n turme.

Dar nu v-am zis partea cea mai buna. Toate fetele astea care se considera sexy si super atractive sunt la generala. Sunt dealea de clasa a 5a maxim a 8a care au geanta cu Hanna Montana si care fac teste de genul „Cu ce vedeta ai putea iesi la un date?”. Sunt fetitele alea care s-au uitat ta toate episoadele cu fratii Jonas si se viseaza iubitele vedetelor.

Nu am nimic cu cele care se uita, si eu am momentele mele cand ma uit, dar nu am fost niciodata disperata dupa cineva,  poate doar un pic necrofila, dar Kurt Cobain are efectul asta asupra fetelor din generatia mea.

Si care e legatura cu revistele mentionate?

Personal cred ca din cauza lor si a ceea ce vad pron filme acesti copii isi distrug inocenta incercand sa fie sexy si sa atraga baietii. E ok sa ai un iubit, e ok sa iubesti pe cineva, dar odata ce ajungi sa fi disperata dupa asa ceva, deja incepe sa fie o problema. Sa ajungi sa „stalk” un baiat e deja exagerat. Sa faci teste sa vezi daca te place, fara macar sa fi schimbat vreun cuvant cu el, e deja obsesie.

Nu ajung pitipoancele astea fara viitor sa injure mai mult decat noi toti de la liceu, iar cand ne atingem de ele sau le jignim, sa se duca repede la doamna diriginta. Ahhh, parintii astia se prostesc generatie cu generatie. Nu mai stiu de nici o culoare sa isi educe copii. Oare nu ii vad cum pleaca de acasa, oare ei sunt cei care ii incurajeaza sa fie asa, oare parintii le sunt modele?

Le sfatuiesc pe fluturalnicele sa nu se mai dea la baietii mai mari, sa isi bage suncile in pantaloni, sa isi stearga tona de machiaj dupa fata si sa stea in banca lor.

Ps: Futu-ți codița mătii.

Pss: Trebuia să postez articolul ăsta acum mult timp, dar cum a rămas în iphone și iphon-ul fără baterie…:))mult timp:D, ăsta e rezultatul.

Reclame

Nu știu dacă a mai avut cineva ideea asta, nu e exclus. Știu doar că mie mi-a venit acum ceva timp, mi s-a părut una destul de interesantă, care trebuie abordată în mai multe moduri și de mai  multe persoane, așa că am m-am decis să scriu un articol pe blog pe tema ei.

Știu ca titlul nu este prea atractiv, și că oarecum v-ați speriat când l-ați citit, dar să știți că nu vreau să tratez aspectul fizic al cuvintelor din titlu, vreau doar să vorbesc despre iubire și dragoste la prima vedere, într-un mod mai ciudat, ce-i drept.

Toți știm ce este aia dragostea la prima vedere, poate că majoritatea ați trecut prin asta, ați simțit acest sentiment. După părerea mea, nu există dragoste la prima vedere ci doar ceea ce este numită atracție fizică. Nu cred că ne putem îndrăgosti, în adevăratul sens al cuvantului de o persoană pe care nu o cunoaștem și abea am văzut-o, putem doar să fim atrași de felul cum arată, de felul cum se îmbracă, de ochi, de buze, de voce, de orice atlceva care ne-ar putea atrage atenția, și toate astea nu sunt elementele care pun bazele unei iubiri.

Iubirea este un sentiment foarte complex, greu de definit chiar și de cei întelepți. Iubirea are câte o definiție pentru fiecare îndrăgostit, pentru fiecare suflet.

Sunt foarte revoltată ca unele persoane încurcă în mod sistematic aceste doua trăiri extrem de diferite. Pot să zic că le urasc, cu ardoare. O numesc iubire doar ca să sune mai frumos, ca să ascundă adevaratul motiv pentru care persoana respectivă a fost atrasa de cea de sex opus(sau chiar alelaș sex mai nou). Nu poți să spui nimănui, că nu a fost dragoste la prima vedere. Nu vei mai fi privit cu aceiași ochi. Nimeni nu poate să zică într-o emisiune de genu”Din dragoste”(scuzați exemplul-e primul care mi-a venit în minte și care mi s-a părut destul de simplu pentru a exprima ceea ce vreau să zic) că defapt a fost atras de sani, ochi, buze, par. Toți zic că a fost dragoste la prima vedere. Datorită acestor fapte, sensul pur al iubirii este distorsionat.

Și uite așa, toată lumea se iubește. Monica îl iubește pe Iri, Bomba Sexy i-a iubit pe toți bărbații pe care i-a avut și a suferit enorm după fiecare, dar asta e o alta discutie, poate un alt articol.

Ok,într-un fel am deviat de la subiect, să încerc să revin fară să pară așa mare zburdătura mea pe alte meleaguri.

Cred că știm toți că avem un fel de câmp magnetic în jurul nostru, mai ales în jurul creierului. E ca în reclama aia de la Activia de baut, aura aia pe care o arată aia acolo e ceea ce vreu sa explic. Și cum e ea o aură magnetică(din ceea ce am auzit si eu- nu mă condamnați dacă n-o fi așa) are și poli(teoretic vorbind). De aici rezultă că fiecare om are ori polul nord ori polul sud.  Presupun că toată lumea cunoaște vorba aia: Contrariile se atrag. Iote de ce cred eu asta.

Și acum urmează discursul:

Din cate știți, din școlile generale, de la fizică sau de unde vreți voi, că polul nord și polul sud se atrag. Niciodată,  niciodată, niciodată nu o să se atragă polul nord cu polul nord sau polul sud cu polul sud. Astea-s legile fizicii, de, n-ai ce-i face.

E ca la magneți, dacă îi pui nord cu nord sau sud cu sud o să vezi cu câtă putere se resping. Nu se vor ”pupa” niciodată, dar dacă îi pui nord cu sud sau viceversa o să vezi că o să te cam chinui să-i desparți.

Ce am vrut sa zic prin toată polologhia asta. Că defapt ceea ce mai devreme numisem atracție fizică e defapt atracție magnetică. Că defapt aura celuilalt ne atrage. Ehhh, scuzați-mă dragilor ca am scris atâta. O sa mă iertați de data asta și promit ca o să se mai întâmple:D.

Celor care au avut răbdarea să citească tot articolul acesta, le multumesc si le fac cinste cu’n suc.

Ps: Scuzați că nu am toate diacriticele puse sau dacă am mai mâncat sau adăugat sau încurcat vreo literă, dar articolul a fost scris pe telefon și e un chin să scrii acolo cu diacritice, dapăi să-l corectezi…

A short post about Love

Iubire, un cuvânt atât de simplu, dar care implică foarte multe sentimente. Din teamă de singurătate căutăm cu disperare o inimă căreia să ne dăruim, pe cinevă căruia să-i dăm inima noastră, la început pentru eternitate( în mintea noastră ), dar apoi începem să ne -o retragem din locul în care a ajuns, pusă oarecum forțat de noi înșine.

Dându-ne inima fără cap, în colo și-n coace, ajunge să îi lipsească mici bucăți, care cu timpul devin din ce în ce mai mari. Începe să fie mai urâtă, mai ciopârțită cu fiecare ruptură, iar atunci când va ajunge în mâinile cui trebuie, nu va mai fi de ajuns pentru el/ea.

O dragoste pură, asta vedem în fiecare relație pe care o avem, doar la început. Dar ce se întâmplă de ajungem să spunem: ” La revedere” , „Mi-a ajuns” , „Altul”? Ce sentimente atât de negre pot interveni în jurul inimilor noastre, încercuindu-le și bombardându-le?

Minciunile, ascunzișurile, trădarea, toate sunt inamicii așa zisei „dragoste adolescentină”. Eliminându-le din timp, putem păstra acea aură îngerească în jurul inimilor noastre. Eliminarea este shot-ul lor de energie împotrica virușilor.

Și totuși, moda de acum ne îndreaptă înspre „drumul inimilor frânte/rupte”, calea victoriasă a pierderii sufletului, a înghețării inimii, drumul tuturor celor din ziua de azi, care falsifică ideea de iubire, transformând-o în cea de interes, bunăstare(financiară) și bine futere.

Avem drum cu prioritate aici, cu multe luminițe și tentații, drumul oamenilor fără inimă pură, drumul majorității. Înclin însă să cred că mai sunt persoane care aleg acel drum, mărginaș și plin de pânze de păianjeni, care duce defapt spre paradis.

Sfatul meu: Păstrați-vă inima intactă pentru acea persoană care o va aprecia. Va veni. Nu căutați cu disperare parteneri de scurtă durată doar pentru amuzament sau plictiseală. Rămâneți puri, neatinși, modelabili, așa cum este un copil incocent.

Eu mi-am ales drumul și mi-am găsit inima. E rândul vostru să faceți alegerea corectă(cea care vă caracterizează pe voi).

Ps: Ce drum alegeți? Răspundeți lăsând un comentariu la post.

fragmente din viaţa mea

citate din vechi scrieri.ce trebuia să fie odată o carte.

„da ma da:))si ce daca?ce vrei?ehh:-Jprea multe….ti-am zis ca nu se face asa.si mi-ai zis si mie cum sa fac dar nu am vrut sa te ascult.ce sa fac.nu stim ce vorbim,deabea traim,ne taram pe pamantul asta fara zapada in ajun de craciun(aproape)asteptand fulgii sa cada.dar ce vrei?asa e faza cu efectul de sera.ti-am mai zis de el.e rau ma.si cand nu vrea sa intre pe mess e si mai rau.am iesit cu el,dar ce sa zic,a fost indeajuns dupa cum ai zis tu.dar eu sunt zgarcita si lacoma si imi venea sa sar pe el,sa il strang in brate si sa nu il mai las sa plece.dar asta e viata…acum au trecut apoape 36 de ore si eu ma gandeasc la cele mai groaznice lucruri.efectul asta de sera.(nu are logica)”-
”  Exist!Asta este sigur.Imi pot da seama de asta dupa faptul ca reusesc sa ma mai aflu in acesta lume.Nu ma pot hotara asupra unui lucru,ce sa fac?Viata mea s-a schimbat mult in zilele care tocmai ce au trecut,si nu mai stiu ce sa ma mai fac si cum sa actionez in ceea ce priveste viitorul ce va urma si tot ceea ce va urma.”

„Patul in care lenevesc acum este cel mai comod pat in care am dormit vreodata.Simt cum ma cufund in asternuturile albastre iar perna rotunda pe care mi-am asezat capul a fost un fel de depozit de lacrimi,si inca mai este.Am folosit-o pentru a ma calma si se pare ca nu am reusit.Dupa ore intregi in care m-am chinuit sa adorm,omorandu-mi timpul gandindu-ma la tot ceea ce se petrece in viata mea,am hotarat sa ies la o tigara in fata usii blocului.”” Îmi este dor de fata de odinioară,fata care ştia ce îşi dorşte de la viată,fata care,cu toate că avea o vârstă destul de fragedă,îşi făcuse planuri de viitor.Avea în minte deja stabilite traseele care urma să le parcurgă pe parcursul vieţii.Avea principii solide şi era gata oricând să le arate lumii întregi,era gata să arate că viaţa ei este pe cât de frumoasă pe atât de plină de bucurii,bucurii care puteau fi numite aşa numai de ea.Unele lucruri ar putea fi pentru noi doar un lucru banal,dar ea le considera viaţă.Vedea un curcubeu în fiecare privire iar lumea i se deschidea cu fiecare zâmbet primit.Lucrurile mărunte o făceau pe ea sa trăiasca cu adevărat,numai ele îi dădeau doza de fericire zilnică,doză de care avea atăta nevoie pentru a trăi.
Trăia după propriile legi,făcute după ani de experienţă.Mulţi ar zice că un copil nu poate să fie lafel de înţelept ca si un adult,dar ea putea.Învăţa din propriile greşeli şi astfel legile după care trăia erau extrem de bine puse la punct.Viaţa ei de dinainte ar fi putut deveni un model pentru cei din jurul ei,dar ei nu o vedeau.Exista ,din punctul lor de vedere doar atunci cand era vorba de ai cere ajutorul,sau atunci cand ea era ultima lor solutie,in rest,isi traia viata singura
.”

ce te uiti cu ochii ăia goi la mine?crezi că nu îţi cunosc privirea?crezi că timpul petrecut alături de tine a fost doar o joacă,o pierdere de timp,un lucru banal şi copilăresc?crezi că numai tu ai sentimente?numai ţie să ţi se ceară scuze?crezi că tu eşti singura victimă a acestui incident?crezi că tu esti singurul care suferă?crezi că eu nu regret ceea ce am făcut?crezi că eu o să repar totul?te inseli!e vina ta că s-a ajuns la asta!acum eu trebuie să plec.urcă in maşina ta şi pleacă,mişcându-ţi fundul ăla din casa mea.pleacă şi nu te mai uita înapoi,că nu îmi vei mai vedea chipul veghind duios asupra ta.pleacă şi uită tot.dar lasă-mi amintire lanţul ăla al tau.doar ştii cât îmi place de mult.asta nu e o desparţire.eu te iubesc,dar trebuie să pleci.dacă nu pleci tu,plec eu.mâine oricum nu voi mai fi aici.rămâi încă o noapte dacă vrei.o ultimă noapte…

do not.

nu mai vreau nimic decat o tigara sa ma calmez.nu mai vreau nimic decat o pauza de lume.nu mai cred nimic.nu vreau absolut nimic.vreau sa fiu doar eu.singura(+ cele 2 personalitati :sara si rumpelstiltskin),vreau sa plec.vreau sa uit.vreau sa revad unele persoane.vreau sa-l vad face 2 face pe EmyX.vreau sa ma duc pe strazile vechi ale bucurestiului cu elena si sa economisesc ani intregi pentru o piesa de teatru cu florin piersic junoir,claudiu bleont,horatiu malaele,sau dan puric.vreau sa merg in herastrau si sa ma plimb.vreu sa scap de braila.vreau sa merg in mall si sa vad un film(ca toti lumea-greseala intentionata).vreu sa merg in libraria carturesti si sa raman acolo admirand cartile.vreau sa beau o ciocolata calda cremoasa.vreu sa merg in hanul cu tei.vreau sa scap de lume.vreau sa scap de obisnuit.vreau sa imi cumpar un glonte si un pistol si sa imi fac o gaura in cap.as arata „cool”.vreau sa fac poze.vreau sa dansez pe tecktonic:)).vreau sa imi vad rudele.vreau sa ajung la spital in coma alcoolica.si vreau sa ma inscriu pentru fce.

mi-am dat seama ca nu am ce cauta aici.da.chiar aici.ceea ce numesti tu aici.adica locul in care te aflii.mi-am dat seama ca nicaieri nu-i mai bine decat in panze,dar ca totusi nu prea mai vreau sa merg acolo.nu vreau sa vad lumea aia.lumea la care ma refer eu.

sa ai grija ce faci si cum faci.ai grija cu cine iesi.alege-ti prieenii cu grija sau mai degraba ramai singur/a.

ma duc sa beau o ciocolata calda cremoasa.nu am chef maine:))(scz).azi am avut.maine nu o sa am.sunt indiferenta.ma doare in cot:-J.intelege!nu imi pasa decat de cei carora le pasa de mine.

Despre Super Prieteni

super prietenitoata lumea stie ce este ala un prieten.in caz de nu dexonline.ro sau cartea mare si groasa pe care s-a pus praful.dar ca sa fiu buna cu cei ce citesc acesta poveste sa va zic ce este acela un prieten: persoană de care cineva este legat printr-o afecțiune deosebită, bazată pe încredere și stimă reciprocă, pe idei sau principii comune; amic.       bine,acum ca toata lumea are definitia data de specialisti ne putem da seama cine ne sunt cu adevarat prieteni.ce dramatic a sunat.nu vreu sa fiu drama queen asa ca nu voi vorbi despre asta. se observa in titlu ca nu este vorba despre prieteni ci despre super prieteni.exista mii si mii de denumiri pentru a exprima legatura,relatia cu persoana despre care vorbim sau cu care vorbim.avem simplul cuvant friend, best friend ,best friend ever,si alte combinatii de superlative alocate unui cuvant care mie deja mi se pare suficient.                                                                   Haideti sa vorbim despre ceea ce eu consider super prieteni.super prietenii sunt aia care iti dau super hug-uri,super saruturi,super orgasme.super prietenii nu sunt cei obisnuiti,sunt prietenii speciali la care tii foarte mult,sentimente care nu se pot consuma doar cu iesiri simple in oras si discutii interminabile despre temele la chimie.aceste super prietenii sunt acele prietenii care te fac sa nu mai stii ce e cu tine.super prietenii sunt cei pe care,atunci cand ii vezi,rosesti si esti emotionata chiar daca ii stii de o viata,sunt cei care sunt alaturi de tine,sunt cei pe care ii pui mai presus de tine si,dupa cum se zice,dorintele lor sunt mai presus de ale tale,sunt cei care in compania carora vrei sa stai nu numai pentru simplul fapt ca va intelegeti bine si va asemanati,ci pentru ca nu mai poti trai o clipa fara ei,sunt oamenii in care iti investesti sentimente pe care le primesti inapoi parandu-ti inzecite,sunt oamenii cu care ai imparti totul si mai ales viata ta.super prietenii sunt cei care iti fac inima sa iti iasa din piept de fiecare data cand isi demonstreaza iubirea.                                                                                                                      am citit intr-o carte ceva legat despre inima.nu pot sa citez pentru ca nu stiu sigur daca voi spune cu exactitate asa ca voi reproduce: din inima pleaca de fiecare data o bucata la despartire ,astfel la urmatoarea iubire inima nu va putea fi niciodata intreaga.super prietenii iau la plecarea lor o bucata din inima celuilalt super prieten ca sa aiba amintire a clipelor uitate,pierdute,imposibil de recuperat.super prietenii sunt speciali si o super prietenie nu se formeaza asa,cu una,cu doua,ci super prieteni sunt acei super prieteni care au inceput sa fie super prieteni acum super mult timp.dar poti fi super prieten si cu cineva pe care de-abia l-ai cunoscut.atunci cand ai impresia ca o cunosti pe acea persoana de o viata,cu toate ca e vorba de o zi,iar sentimentul este reciproc,atunci e vorba despre super prietenia adevarata.

Tic-tac….tic-tac….tarrrr

te-ai trezit dupa ce mai bine de jumatate de ora ai incercat sa ignori rasetele si tipetele care se auzea din gradina blocului.nu ai fost nici macar un pic interesata sa aflii cine scotea aceste sunete ingrozitoare.intr-un fel recunosteai vocea dar nu stiai de unde sa o iei.sperai ca la un moment dat sa inceteze pentru ati putea relua somnul.nu erai singura care vroia asta pentru ca simteai murmurul si fosnetul vecinilor in incercarea de a dormi intr-o dimineata de duminica.

dupa ce te-ai convins ca nu ar mai avea nici un rost sa te amagesti cu ceva imposibil de realizat,a adormi,ai hotarat sa deschizi geamul si sa aflii motivul supararii ceasului tau desteptator.nu erai singura care se incerca sa depisteze persoana dupa sunetul vocii,numerosi vecini ti-o luasera inainte facand un fel de intrecere:cine o vede primul.ratau un lucru.nu trebuiau doar sa o depisteze ci sa incerce sa o si opreasca.lucru putin probabil judecand dupa ultimele intamplari pe care nimenu nu le-a uitat.

starul diminetii si-a facut aparitia imbracat cu haide a caror culori erau stridente si cu accesorii demne de un film porno.dar nu asta era problema.era insotita de 2 barbatii.nici eu nu pareau prea normali din moment ce au pus bot la avansurile tinerei noastre traseiste.dorinta de a potolii hormonii aflati in corpul nostru devine una istovitoare din cate vad.numai cineva suficient de disperat si de obsedat sexual ar urma-o pe vecina mea in stare sa potoleasca si o echipa de fotbal.in ochii barbatilor prezenti putei citi dorinta unei partide de sex brutal in care violul sa fie modelul dupa care se ghideaza.(ce s-a vazut)

cei 3 au intrat in scara blocului sub privirile admirative ale vecinilor.odata intrati ecoul vocii stridente ricosa de toti peretii de parca nu voia ca ce se vorbea sa fie doar un secret.diva isi cauta cu grija cheile.deschise usa cu atentie si aceasta scosese un sunet profund si iritant.intra in casa,se descalta,isi puse esarfa multicolora pe clanta usii de la baie si se intoarse spre cei doi barbati care incercau sa se acomodeze cu mirosul de tutun,alcool si mucegai din casa damei.femeia isi desfacu nasturii de la bluza cat mai incet posibil pentru a da un aer de romantism si misticitate atmosferei.baratii si-au desfacut curelele cat mai rapid posibil si s-au lasat condusi de proprietara spre patul cel mare.(ce ti-a povestit inculpata cand te-a prins)

si uite asa faci cunostinta cu noua ta vecina a.k.a. nebuna de la 2.minunate subiecte se vor ivi la urmatoarea criza de indentitate,nu-i asa sara?

by rumpelstiltskin

dorind sa ies din monotonia pe care o creez,m-am hotarat sa ies din casa fara nici un scop la o ora in care soarele este insuportabil iar initial nu ar trebui sa fie nimeni.ma asteptam ca strazile sa fie pustii iar pungile de plastic pe care le tot aduna mihaela radulescu sa se intreaca cu masinile in intersectie.m-am inselat.strazile erau pline de mosuleti si babute care se plangeau de caldura de afara.

pentru ca nu am mai circulat de mult cu un tramvai am stat in statie sa astept pana ce si-o face vreunu aparitia.cat timp stateam am observat ca langa mine in statie nu se aflau numerosi batrani dornici sa mearga la piata pentru cumparaturi.stau la o statie de piata asa ca atunci cand a venit tramvaiul am avut placerea de a ma inghesui cu ei straduindu-ma sa ajung la unul din compostoarele stricate.timpul a trecut repede pana cand o mare parte din pasageri a coborat(piata mare) .in timp ce acestia coborau din mujlocul de transport,numeroase locuri erau libere asa ca m-am indreptat pe unul pentru o singura persoana.imediat cum valul de potentiali clienti ai pietei se indrepta fara a mai respecta vreun semn de circulatie inspre piata,un alt val de clienti care si-au facut deja cumparaturile intra feroce in tamvai incercand sa gaseasca un loc ferit si curat pe care sa isi aseza plasele grele.

am observat o lupta continua pentru locurile libere intre acesti draguti pensionari.eram cea mai tanara de acolo.firul castilor de la mp4 statea frumos pe tricoul meu in timp ce incercam sa schimb o melodie.o batranica plina de riduri vine inocenta inspre locul meu si isi aseaza povara cea grea in dreptul meu.se agata cu mainile  scrijelite de vreme de bara jegarita de maini mizere si incearca sa imi atraga atentia ridicand si lasang bagajeze.cred ca le cantarea incercand sa hiperbolizeze greutatea sacosii de la billa plina cu zarzavat.dupa ce gasesc melodia arunc o privire in tamvai si o las pe batrana de langa mine sa stabileasca un contact vizual cu mine.aceasta isi stergea sudorile abundente din cauza caldurii cu o batista uzata si jerpelita.vazant incercarile disperate de a-mi lua locul ma ridic pentru a-i da locul meu

„luati loc”

„nu fata mamii,stai acolo,nu este nevoie”

„domna,v-am vazut cum incercati sa-mi atrageti atentia asa ca va rog,daca tot mi-am facut mila si m-am rificat,asezati-va”

„domnisoara,esti foarte nepoliticoasa.cum iti permiti sa imi vorbesti asa?”

„imi pare rau daca v-am ofensat,dar acestea erau actiunile dumneavoastra,nu ale mele”

„cum indraznesti sa fii atat de neobrazata?”

„luati loc mai repede pana nu ma simt eu jidnita si ma asez inapoi.apoi va voi lasa sa spuneti tot ceea ce doriti.imi voi pune castile in urechi si nu voi mai auzi nimic”

„dar vad ca nu incetezi cu neobrazarea”spuse si se aseza repede speriata ca nu cumva sa fi vorbit serios.

dialogul s-a terminat imediat ce tramvaiul a facut urmatoarea statie.am coborat.m-am uitat in jur si mi-am dat seama ca eram in apropierea unuia dintre hipermarcheturile din oras.am traversat strada mergand pe straduta launtrica pe care am descoperit-o acum ceva vreme.in scurt timp ma aflam in parcarea magazinului incercand sa trec de cersetorii din zona.am luat repede un cos si ma indreptam cu viteza spre intrarea magazinului pentru a scapa de coada de copii din spatele meu.usile s-au deschis si deja ma aflam in incinta magazinului.ma uitam cu admiratie la fiecare vitrina pe langa care treceam incercand sa gasesc ceva cat de cat atractiv.dupa ce mi-am dat seama ca nu a mai aparut nimic extraordinar am cercetat fiecare raion in parte punand cate ceva in cos.ajung la casa si platesc si deja stiam ce o sa ma astepte afara.m-am decis sa ies pe o alta iesire pentru ai ocolii pe dracii din parcare.am fost uimita sa vad ca erau plasati numai la una din intrari si ca cealalta era libera.m-am uitat in stanga si in dreapta pentru a gasi momentul prielnic de a evada din parcare.intr-un moment de neatentie,cand toti erau cu ochii pe o masina de fite care se oprea in apropierea lor,am avut sansa de a evada,de care am profitat la maxim.reusisem sa scap fara sa fiu trasa de poseta/sacosa/tricou/pantaloni.

m-am oprit tot in statia de tramvai petru ca cea de autobuz era plina de manelisti cu burti mari care intorceau capul dupa fete si ragaiau dupa ce terminau sandwich-ul lor cu paine si parizer.sunt mandra pentru ca am reusit sa iau un bilet de la acel tonomat dupa ce am sters saliva dupa taste.intr-un final apare si tramvaiul balanganindu-se si tremurand din fiecare loc posibil.se opreste in statie cu un scartait demn de filmele de graoza cu tramvaie ucigase.usile se deschid brutal trantindu-se de pereti si lasand ca fiecare particula de praf sa se ridice in aer,ca apoi,cand acestea se inchid sa se poata aseza la moc linistite pana la urmatoarea statie.

am avut noroc.era mai gol acum.la o curba cu semafor vad o batranica cu un baston  destul de vechi care trecea pe rosu.nu era vorba ca trecuse prin fata masinilor,dar se mai si oprise pe linia tramvaiului asteptand ca masinile de pe banda cealalta sa treaca.era foarte sigura pe sine si se vedea ca e de la tara si ca nu stie ca pe aici sunt reguli de circulatie.dar ce mai conteaza?vatmanul a oprit brusc dinamizand putin atmosfera,iar babuta si-a continuat traversarea ilegala pregatita sa mai incerce odata.

dupa toate aceste peripetii m-am indreptat spre casa sigura pe mine ca mersul pe jos este sanatos nu numai din punct de vedere fizic dar si psihologic.